Termenul de i686 se referă, în linii mari, la un nucleu optimizat pentru a rula pe un procesor Intel utilizând microarhitectura P6, asociată în mod obișnuit cu procesoarele Pentium Pro- și Pentium M din 1995 și mai târziu. O distribuție Linux pentru i686 acceptă majoritatea implementărilor care au precedat-o, de exemplu, un computer i686 funcționează de obicei foarte bine cu distribuțiile bazate pe i386.
Standardul i686 rulează un sistem de operare pe 32 de biți. Imaginile de distribuție specifice pentru mașinile i686 au fost tot mai rare după 2004.
Microarhitectura Intel
Procesoarele costumer-grade Intel au urmat o convenție de denumire * 86, datând de pe cipul 8086 lansat în 1978. Iterațiile ulterioare au inclus i286 pe 16 biți în 1983, i386 pe 32 biți în 1985, i486 pe 32 biți în 1989, i586 (cipul original Pentium) în 1993, i686 (Pentium Pro) în 1995 și i786 (Pentium 4 sau NetBurst) în 2000.
Din 2003, seria x64 de procesoare, care acceptă sisteme de operare pe 64 de biți, a crescut pentru a domina piața de consum. Numele clasei de microarhitectură nu a evoluat dincolo de x64; Schema actuală de denumire a Intel se concentrează pe generarea procesorului.
Alte arhitecturi
În afară de i686, probabil că veți întâlni câțiva alți indicatori specifici procesorului:
x86_64: acceptă arhitectura Intel pe 64 de biți
amd64: acceptă arhitectura AMD pe 64 de biți
arm64: acceptă cipuri ARM pe 64 de biți
Când ar trebui să folosim aplicații i686?
Administratorii de sistem vor ști arhitectura corectă pe care va funcționa un kernel. De regulă, se va putea întotdeauna să se instaleze imagini ale distribuțiilor cu nuclee precompilate pentru arhitectura i386 – și se va obține performanță și pe 32 de biți, dar pentru procesoarele Intel, în general vor funcționa întotdeauna. Dacă se utilizează un computer modern cu un procesor Intel pe 64 de biți, alegerea unei imagini x86_64 are mai mult sens.
Veți găsi o valoare incrementală în alegerea i686 (dacă este disponibil!) în cazul în care folosiți un computer mai vechi, spre exemplu un Pentium Pro cu procesorul Pentium 3 sau un procesor Pentium M. Nucleul i686 oferă câteva caracteristici suplimentare pe care Intel le-a implementat în procesor care nu sunt accesibile pentru nucleul de bază i386.
Dacă nu găsiți o imagine de distribuție relevantă pre-compilată pentru standardul i686, sunteți întotdeauna liber să vă compilați propriul kernel de la zero.